Cum minte Mircea Chertes, pentru a baga oameni nevinovati la puscarie

Vom demonstra modul absolut socant in care Mircea Chertes, lider al PNL Cluj si consilier al primului ministru Calin Popescu Tariceanu minte intr-un mod ordinar pentru a i se plange de mila si pentru a-i inchide, prin delatiunile sale, pe ziaristii din dosarul GAZETA.

Aici am aratat care este adevarata fata a lui Mircea Chertes. Un virtual infractor care ar fi trebuit sa fie cercetat de DNA pentru modul in care a reusit sa castige un contract pe bani publici de cateva milioane de euro, fara a avea un leu in cont, fara a avea angajati sau fara a prezenta garantii. Mircea Chertes – o definitie a notiunii de “baiat destept“.

Ziarele grupului GAZETA au scris despre aceste activitati ilicite ale lui Mircea Chertes. Chertes nu a reactionat, pentru ca nici nu avea argumente, contractul ilegal fiindu-i anulat, in urma materialelor de presa. Nu a dat in judecata GAZETA, cum era normal – in cazul in care s-ar fi scris minciuni la adresa sa. Dar nu a reactionat, pentru ca stia ca articolele se bazau pe fapte reale.

In momentul in care ziaristii au fost arestati, in loc sa reclame, ca un adevarat liberal, abuzurile evidente comise, Mircea Chertes s-a constituit in acuzator public al celor arestati, afirmand nici mai mult nici mai putin decat faptul ca o barfa despre fiul sau i-a cauzat un infarct. Nu, infarctul nu i-a fost cauzat de faptul ca a castigat ilegal un contract de milioane de euro din bani publici, in Cluj Napoca. Trebuia sa i se planga de mila in public si nu putea invoca in sustinerea acestei dorinte faptul ca era un politician corupt, lider al PNL.

Minciuna a iesit insa la lumina. Infarctul pe care l-a suferit Mircea Chertes a aparut din cu totul alte cauze. Iar Dumnezeu, care e sus si le vede pe toate, l-a pastrat sanatos, ceea ce-i uram si noi, sa fie perfect sanatos si constient, pentru a plati, conform legii, pentru intreaga sa activitate infractionala.

Iata aici, intr-un articol aparut in saptamanalul Clujeanul, povestea infarctului.

Dupa cum puteti citi, minciuna este limpede.

Iata ce spune articolul: “Consilierul premierului pe probleme de agricultură, clujeanul Mircea Chertes, a participat, vinerea trecută, la şedinţa Biroului Permanent al PNL Cluj. După şedinţă preşedintele organizaţiei judeţene a PNL, Marius Nicoară, şi-a invitat colegii la restaurantul Sinaia pentru a ciocni un pahar de şampanie cu ocazia împlinirii vârstei de 47 de ani.

Mircea Chertes a ajuns în local în jurul orei 19, însoţit de soţia sa Corina Chertes, inspector adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Peste aproximativ 15 minute, Mircea Chertes a suferit un atac de cord şi a fost transportat de urgenţă la Institutul Inimii “Nicolae Stăncioiu”.

Deci Chertes a facut infarct dupa o sedinta de partid, intr-un moment in care era la o petrecere. La un chef. La bairam.

Iata ce spune despre infarct colega de cabinet si de partid a lui Mircea Chertes, Elena Ceusan: “Avea un program foarte încărcat mai ales de când au apărut problemele cu gripa aviară. De dimineaţa până seara avea şedinţe la comandamentul de urgenţă de combatere a gripei aviare. Chiar înainte de a avea loc Biroul Permanent Judeţean (BPJ), a venit de la Geneva de la un seminar pe tema gripei aviare.” La toate aceste se adauga “micile vicii“, precum “fumatul“.

Deci, pe fondul gripei aviare gestionate teribil de prost de PNL (a se vedea demisiile de la varful ANSVSA, pierderea de imagine a lui Gheorghe Flutur, scandalul cu substantele anti-aviara), pe fondul drumului la Geneva urmat imediat de sedinta PNL si de sampania la Marius Nicoara, presedintele PNL Cluj, Chertes face infarct. Data articolului din Clujeanul este 21 noiembrie 2005. Peste un an de zile, in octombrie – noiembrie 2006, Chertes isi aduce aminte de motivele infarctului – anume faptul ca s-ar fi scris o barfa despre fiul sau, o barfa asa cum apar cu sutele in Academia Catavencu, de exemplu. Nu este suficient de ordinar ca mincinos Mircea Chertes, incat sa nu plateasca, dupa lege, pentru aceste manipulari.

Dar nu este totul. Minciuna Mircea Chertes trebuie demontata pana la capat.

Conform siteului Gazetei de Cluj, barfa despre fiul lui Mircea Chertes a aparut in 2 octombrie 2006. Ori Mircea Chertes afirma public, in presa afiliata DIICOT si BCCO Cluj (Evenimentul zilei, Gandul, Cotidianul) ca o barfa din 2 octombrie 2006 i-a provocat infarctul din noiembrie 2005!!!

Incredibil!!!!!!!!!!

Incredibil!!!!!!!

Dumneavoastra intelegeti ceva? De fapt, ce ar fi de inteles…

Aceasta este minciuna Mircea Chertes, lider al PNL Cluj, consilier al premierului Calin Popescu Tariceanu, apropiat al presedintelui PNL Cluj, Marius Nicoara, protejat de Departamentul National Anticoruptie, care nu s-a sinchisit sa se sesizeze asupra activitatii infractionale a lui Mircea Chertes, descrisa in publicatiile Gazeta. Acesta este Mircea Chertes, propus ca ministru sau, cel putin, presedinte al ANSVSA.

Cat de jos trebuie sa cobori, ca om, pentru ca sa arunci in inchisoare alti oameni, prin afirmatiile tale publice mincinoase???

Cat de jos te poti cobori, ca ziarist, sa-i spunem Calina Berceanu, ca sa propagi minciunile lui Mircea Chertes in Gandul? Trist este ca “profesionistii” presei clujene si-au dat arama pe fata inca o data, participand frenetic la minciunile care i-au inchis peste 5 luni, preventiv, pe 5 oameni.

Cine este delatorul Stefan Vuza – 5

“Functionarii României în slujba lui Vuza

Omul de afaceri Stefan Vuza si-a construit un imperiu. Explicatia succesului “imperatorului” moldovean consta în ajutorul acordat de doi functionari-cheie, care au detinut de-a lungul anilor functii de conducere, atât la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS – fost APAPS, FPS), cât si la Consiliul Concurentei. Adica tocmai institutiile cu care Vuza a negociat preluarea unor societati de la stat, care i-au acordat înlesniri sau reesalonari la plata sau cele care i-au dat aviz favorabil în vederea obtinerii unor ajutoare de stat, cifrate la câteva zeci de milioane de euro.

Cristiana Gociu, considerata “mama adoptiva” a lui Vuza, fost membru în Comitetul Interministerial de Ajutor de Stat, membru în Comitetul Interministerial de Concurenta, ocupa în prezent functia de director în cadrul AVAS.

Un alt sprijin pentru Vuza vine din partea lui Gheorghe Musliu, vicepresedinte al Consiliului Concurentei si fost sef de cabinet al Cristianei Gociu. Ar mai fi de spus faptul ca, sub guvernarea PSD, adica în perioada în care Vuza a preluat cele mai multe societati de la stat, Musliu a detinut functia de vicepresedinte, cu rang de secretar de stat, la APAPS.

AVAS, în genunchi pentru Vuza

AVAS i-a vândut lui Vuza societatile la putina vreme dupa stergerea datoriilor sau reesalonarea lor, acesta este mecanismul. Altfel spus, statul i-a pregatit terenul, în conditiile în care Vuza nu s-a sfiit sa se ante-pronunte vizavi de conditiile în care ar prelua o anumita societate – doar aflata în lichidare si cu stergerea datoriilor. Ascultator, Statul a hotarât în consecinta, doar nu era sa-i pericliteze lui Vuza sansele la premii si diplome.

Activele S.C. NOVATEX S.A. au fost adjudecate la licitatia publica cu unic participant din iunie 2004, pentru suma de 5.802.729,50 dolari (inclusiv TVA). La acea vreme, NOVATEX S.A. figura în portofoliul debitorilor AVAS cu o creanta neperformanta de 19.031.430,13 USD, preluata de la Ministerul Finantelor Publice ca urmare a dispozitiilor O.G. nr. 29/2002, privind instituirea unor masuri pentru recuperarea creantelor statului si diminuarea datoriei publice.

Demn de subliniat este faptul ca, la solicitarea AVAS, patrimoniul Novatex a fost evaluat de catre o societate de evaluare desemnata prin licitatie publica, stabilindu-se ca valoare estimata de piata a activelor suma de 9.773.480 USD. Cu toate acestea, în data de 6 iunie 2004, Iasitex (societate membra a grupupului SCR) a câstigat licitatia organizata de AVAS, adjudecându-si activele oferite la vânzare cu pretul de 5.802.729,50 USD. La acestea se adauga datoria Novatex preluata de AVAS, de 15,672 mil. USD, în contul unui credit extern luat cu garantia statului român. Prin urmare, Iasitex, controlata de Vuza, achita doar 60% din valoarea de piata a activelor Novatex si mai primeste bonusul de 15 mil. USD. Beneficiu Vuza de aproape 20 mil. USD, oferit de statul român.

Statul a dat, statul a luat

Sistemul s-a verificat si în cazul Chimcomplex, doar dimensiunile difera. Combinatul din Borzesti a fost achizitionat de Serviciile Comerciale Române în 2003 cu un pret al tranzactiei de 25.030.570 de Euro. Si în acest caz, datorii preluate de AVAS – 49.630 mil. USD. Cum spuneam mai sus capitalul social al societatii era de 1.668.669.450 mii lei – aproximativ 51.610.000 euro. Ca termeni de comparatie, mai mare decât al Rompetrol Bucuresti si Industria Sârmei (Mechel) Câmpia Turzii sau dublu decât cel al Tractorul Brasov si al Uzinelor Sodice Govora. Societatile aflate sub umbrela lui Vuza au achizitionat astfel Chimcomplex la un pret al tranzactiei de jumatate fata de valoarea nominala a actiunilor. La asta, adaugam datoriile Chimcomplex luate de AVAS, de 49 mil. USD.

Astfel, numai în cazul Chimcomplex, bunavointa statului se apropie de 100 mil. USD pentru societatile controlate de Vuza. Înca un amanunt: cu un an înainte de maritisul Chimcomplex, de neprofitabila ce era, societatea obtinuse un profit net pe sase luni de peste 20 de miliarde lei vechi.

Ar mai fi de reamintit faptul ca, în 30 iunie 2004, SCR au cumparat împreuna cu o persoana fizica, de unde altundeva decât de la AVAS, 74.5 % din Metalurgica Aiud. Pretul tranzactiei – 5.3 mil. euro, în timp ce 3.2 mil. euro au reprezentat investitii asumate în dezvoltare, 450.000 euro investitii de mediu si 800.000 euro capital de lucru. Pretul platit de Vuza a fost un chilipir, în conditiile în care capitalul social la Aiud era de aproximativ 90 de miliarde de lei, iar pentru 75% din actiuni s-au platit 780.000 euro, adica 31 miliarde de lei si nu 60 de miliarde, cât ar fi fost valoarea nominala a actiunilor. Din nou, jumatate fata de valoarea nominala a actiunilor, ca si la Chimcomplex. În acest caz, gratie calculelor AVAS, omul de afaceri a câstigat, fata de valoarea capitalului social al societatii achizitionate, nici mai mult nici mai putin decât 30 de miliarde de lei.

Soldatii lui Vuza

Buna ziua, Ardeal a relatat pe larg în editiile anterioare cum controversatul om de afaceri, premiat la finele anului cu “Trofeul de excelenta în afaceri”, l-a pacalit pe seful statului. Înainte de a participa la gala organizata de Camera de Comert si Industrie a României, presedintele Basescu s-a asigurat ca nici una dintre societatile ce urmeaza sa fie premiate nu are datorii catre stat. Astfel, inclusiv Stefan Vuza parea, la prima vedere, “alb” sub aspectul datoriilor catre stat. Însa cu o luna înainte, Vuza si-a luat toate masurile de rigoare pentru a figura fara nici o datorie catre stat. În acest sens, el a solicitat AVAS, obtinand inclusiv o decizie favorabila în acest sens de la Consiliul Concurentei, un ajutor de la stat în valoare de aproape 10 milioane de euro. Adica datoriile catre stat, înregistrate de Caromet au fost fie reesalonate, fie sterse.

Pare la prima vedere inexplicabil cum o societate cumparata de Vuza în 2004 cu un pret de 8, 5 miliarde de lei (aproximativ 200.000 de euro) beneficiaza de un ajutor de stat în valoare de 316 miliarde de lei. Ajutorul consta în reesalonari, stergeri de datorii pe care societatea le înregistra fata de stat.

Consiliul Concurentei a avizat ajutorul de stat, în ciuda faptului ca în textul Deciziei favorabile se recunoaste ca acest ajutor creeaza premisele pentru o posibila distorsionare a concurentei. Ajutorul dat de stat i-a oferit lui Vuza posibilitatea sa primeasca premiul excelentei în afaceri, diploma fiindu-i înmânata de însusi presedintele României.

Artificii contabile

BZA va dezvaluie explicatia pentru rezultatele “exceptionale” ale grupului condus de Vuza. Acestea se bazeaza si pe complicitatea unor reprezentanti ai AVAS, care îi acorda sprijin pentru obtinerea de ajutoare de stat. Spre exemplu, pentru a obtine autorizarea Consiliului Concurentei cu privire la acordarea ajutorului de stat pentru CAROMET si CHIMCOMPLEX, Vuza a dispus conducerii celor doua societati comerciale sa modifice bilantul contabil, astfel încât sa evidentieze pierderi financiare pe primul semestru al anului 2005.

Potrivit informatiilor obtinute tocmai din ograda lui Vuza, acest artificiu contabil (penal în esenta lui) era necesar pentru ca, în realitate, la sfârsitul lunii mai 2005 Chimcomplex a înregistrat un profit din exploatare de circa 22 de miliarde de lei, iar Caromet un profit din exploatare de 40 de miliarde de lei, situatie ce nu corespunde conditiilor mentionate în art. 2 din Regulamentul Consiliului Concurentei din 23.11.2004, privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate.

Toti functionarii “presedintelui”

Un alt motiv pentru care Chimcomplex nu putea, teoretic, accesa ajutorul de stat este acela ca societatea a mai beneficiat de facilitati fiscale prin conversia în actiuni a datoriei pe care aceasta o avea catre A.V.A.S. (circa 10,6 milioane de dolari SUA), conversie obtinuta de Vuza cu sprijinul “mamei adoptive” a lui Vuza, Cristiana Gociu.

Din 1993 pâna în prezent Gociu ocupa functia de director în cadrul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (fost APAPS, FPS), adica tocmai institutiile care au “negociat” cu Vuza. Gociu a detinut si functiile de presedinte al Comisiei de Privatizare BANC POST, a fost membru în Comitetul Interministerial de Ajutor de Stat, membru în Comitetul Interministerial de Concurenta si membru al comisiei de monitorizare a implementarii Programului de Privatizare în masa stabilit de Legea nr. 55/1995.

Potrivit informatiilor noastre, Vuza se bucura, totodata, de sprijinul si obladuirea lui Gheorghe Musliu, vicepresedinte al Consiliului Concurentei si fost sef de cabinet al Cristianei Gociu. Ar mai fi de spus faptul ca, sub guvernarea PSD, adica în perioada în care Vuza a preluat cele mai multe societati de la stat, Musliu a detinut functia de vicepresedinte, cu rang de secretar de stat, la APAPS.

Cu concursul acelorasi functionari publici, Chimcomplex a mai beneficiat si în 2004 de un ajutor de stat, prevalându-se de prevederile O.U.G. nr.40/2002, prin care i-au fost esalonate datorii la bugetul statului în valoare de aproximativ 78 de miliarde de lei. Acest fapt contravine principiului “prima si ultima data”, asa cum este el stipulat în regulamentul mentionat, dar si potrivit prevederilor Legii nr.143/1999, privind ajutorul de stat.

Spre deosebire de unitatea din Borzesti, ale carei documente de solicitare a ajutorului se afla în prezent undeva între Consiliul Concurentei si AVAS, societatea Caromet a primit, asa cum am aratat, un ajutor de stat de 8,83 milioane euro, potrivit deciziei Consiliului Concurentei nr. 210 din 24.11.2005. Usurinta cu care au fost acordate facilitatile fiscale pentru Caromet intra în contradictie cu punctul 49 din decizia amintita, unde se mentioneaza expres ca acordarea sprijinului financiar creeaza premisele pentru o posibila distorsionare a concurentei pe pietele relevante. Ar trebui precizat în acelasi context ca societatea Caromet a cam ramas singura pe piata de profil de când S.M.R. Bals (judetul Olt) a disparut.
Vom reveni.

Memoranda Onac”

Articol aparut in Buna ziua, Ardeal 

Stimate domnule Stefan Vuza, negati aceste evidente, faptul ca ati beneficiat de ajutoare de stat, din banii contribuabililor, de peste 100 de milioane de euro, ca managementul dumneavoastra de succes s-a cladit inclusiv pe spinarea pensionarilor, care nu au fost intrebati niciodata daca doresc sa va subventioneze pe dumneavoastra, in loc sa le fie marite pensiile?

Stimate domnule Stefan Vuza, considerati ca asta inseamna un management de succes, sa ai relatii excelente cu anumiti functionari ai statului si te imbogatesti prin neplata datoriilor catre stat?

Stimata conducere a DNA, ati verificat relatiile preferentiale pe care unii functionari de stat, printre care Gheorghe Musliu si Cristiana Gociu, le-au avut cu societatile din grupul SCR, controlat de Stefan Vuza?

Stimata conducere a DNA, ati verificat bilanturile contabile ale societatilor lui Stefan Vuza, beneficiare ala ajutoarelor de stat de peste 100 de milioane de euro? Daca da, ati facut publice aceste date?

Stimate domnule presedinte Traian Basescu, considerati ca acesta este un exemplu de management de succes, ca statul sa-ti faca peste 100 de milioane de euro cadou, prin neplata obligatiilor fiscale? Considerati ca un asemenea tip de management trebuie premiat de dumneavoastra?

Proptea politica a PNL pentru comisarul Toma Rus

Conform unei surse anonime (“Microb“), se pare ca deputatul PNL Horia Uioreanu si comisarului Toma Rus, se intalnesc in interese in zona Recea Cristur.

Afacerile se refera atat la prelucrarea lemnului, cat si la tranzactii cu paduri.

De asemenea, interesele comisarului Toma Rus ajung si in traficul cu masini furate.

Se pare ca un barbat, identificat cu numele de Cornel Szabo, a fost ucis pentru ca se apropia prea mult de aflarea dedesubturilor acestor afaceri. Oficial, acesta ar fi murit “in conditii neelucidate“, calcat de tren in statia Dej.

Domnule deputat PNL Horia Uioreanu, domnule Toma Rus, confirmati cele de mai sus? aveti interese in acea zona si in domeniile respective?

Cine este delatorul Stefan Vuza – 4

“Groparii Somes-Dej

Buna ziua, ARDEAL a publicat, în urma cu câteva zile, un amplu material despre persoanele si grupurile de interese ce se fac vinovate de dezastrul de la combinatul de hârtie si celuloza “Somes-Dej”. În acel material, BZA a realizat o radiografie a factorilor care vor arunca în cel mai scurt timp societatea Somes-Dej “în groapa”: relatiile de cumetrie între personajele care conduc si fac afaceri cu societatea, managementul defectuos si anumite probleme “contabile” ale acesteia. Personajele principale ale acestei descrieri sunt, printre altii, Stefan Vuza (actionarul majoritar al societatii), Adrian Itu (directorul general), Ioan Petric (directorul BCR Dej).

Ca urmare a acestui material, în ziua publicarii articolului intitulat “Groparii Somes-Dej”, conducerea combinatului a gasit de cuviinta sa “redacteze” un comunicat (neasumat, întrucât nu este semnat), care a fost afisat în societate.

În respectivul comunicat, construit ilogic si cu grave greseli de exprimare, în disperarea ce i-a cuprins, mai marii Somes-Dej au adus acuzatii grave la adresa cotidianului Buna ziua, ARDEAL. Informatiile lansate în comunicatul respectiv conform carora materialele aparute în BZA despre situatia reala de la Somes vin ca urmare a faptului ca “atata (sic!) Somes SA Dej, cât si patronatul, a refuzat recent (sic!) un contract fortat de publicitate”, sau ca “în spatele informatiilor se afla fostul director al societatii Gheorghe Benea” sunt într-o totala discordanta cu realitatea.

Mentionam faptul ca, “în spatele” acestor materiale se afla doar un demers jurnalistic bazat pe necesitatea de a informa corect cititorii. Mai mult, majoritatea informatiilor sunt furnizate tocmai din ograda “odiosului” conducator de combinat, autointitulat managerul anului si nicidecum dorinta “de razbunare”. Pentru o corecta informare a cititorului, redam în cele ce urmeaza atât materialul aparut în BZA, care a “generat” acest comunicat, cât si comunicatul cu pricina.

Ziarul Buna ziua, ARDEAL a semnalat, în repetate rânduri, modul defectuos în care omul de afaceri Stefan Vuza întelege sa conduca societatea Somes Dej. Societatea dejeana este nici mai mult nici mai putin decât un element, se pare insignifiant, în ecuatia de putere a lui Vuza. Dovada stau în acest sens mai multe fapte. În primul rând, Somej Dej reprezinta doar o “vaca de muls” pentru ambitiile sale, dovada în acest sens sta faptul ca un credit luat pentru Somes a fost, conform unor informatii obtinute de redactorii nostri, folosit partial pentru o alta societate din Grupul SCR pe care Vuza îl patroneaza. Aspect care, în termeni de specialitate se numeste deturnare de fonduri.

Modul în care la societatea din Dej sintagma “management bun” este tradusa în practica e pe cât de alarmant, pe atât de penal. Asta pentru ca, asa cum vom arata în cele ce urmeaza, investitiile în societate se fac mai mult pe hârtie, “noile investitii” în utilaje sunt practic vechi si cumparate la un pret mult mai mic decât cel asumat în scripte, iar bilanturile contabile sunt refacute pentru a beneficia de credite de la banci, dar si pentru a raporta “cifra de afaceri de milioane de euro”. Mai mult, Stefan Vuza accepta cu buna stiinta ca societatea sa fie “tepuita” de fratii Itu.

Una peste alta, angajatii lui Vuza de la Somes sustin ca “starea generala în fabrica este de scârba, de lehamite”. Totodata, “investitiile” în mediu asumate si realizate de “managerul anului” sunt baloane de sapun, acceptate, se pare, cu buna stiinta de Garda de Mediu Cluj.

Asa cum am demonstrat într-un material publicat recent în BZA, milionarul Stefan Vuza nu este nici pe departe un manager atât de bun pe cât se reclama a fi. Si asta din mai multe motive. În primul rând, “bomba” Somes-Dej sta sa explodeze la propriu, “gratie” managementului defectuos marca Vuza. În acest context ar fi de precizat faptul ca, de la preluarea societatii, Vuza a înteles sa “scape” de mai toti specialistii pe care Somes îi avea: de la sefi de sectie la contabil sef (cel din urma dându-si demisia din motive pe care le vom preciza în cele ce urmeaza).

La preluarea societatii, Stefan Vuza si-a asumat ca, pâna în anul 2014, sa faca investitii în proiectul de mediu, în valoare de 16,6 milioane de USD, printre care un electrofiltru de aer (3 milioane USD) si un filtru împotriva poluarii apei. În ciuda angajamentelor luate de Vuza, situatia societatii se prezinta, în momentul de fata deplorabil, în timp ce angajatii sunt la un pas de a declansa greve, din cauza nemultumirilor salariale. Combinatul Somes este, dupa clasificarea Garzii Nationale de Mediu, o unitate de categoria A, adica unul dintre marii poluatori ai judetului Cluj. Zona de impact a efectelor dezastruoase asupra mediului înconjurator este extinsa pe întregul curs al Somesului, însa cei mai afectati de toxinele provenite din combinat sunt locuitorii Dejului. Calitatea apei si a aerului din Dej este alterata în permanenta de elementele poluante evacuate.

Sub aspectul investitiilor în tehnologie trâmbitate de Vuza lucrurile sunt mai mult decât alarmante. Si asta pentru ca, de cele mai multe ori, investitiile apar mai mult pe hârtie, în actele contabile, pentru a “pusca” cu obiectivele asumate în momentul preluarii combinatului. În editiile anterioare am aratat ca Vuza a cumparat din Portugalia un utilaj vechi pentru sectia de Hârtie, l-a dus în Italia, unde a beneficiat de o cosmetizare sau, altfel spus, o operatie estetica, pentru a putea fi prezentat reprezentantilor Garzii de Mediu drept un utilaj nou.

Întrebat fiind în legatura cu “investitiile” realizate la Sectia de Hârtie, presedintele SCR si patronul Somes-Dej, Stefan Vuza, ne “raporta”, noile sale achizitii: “masina 1 de hârtie care a costat aproximativ 100 de miliarde de lei si o cutie de hârtie, în total o investitie de 4 milioane de euro”. “Evident ca sunt noi toate, le-am cumparat din Italia, iar piesele sunt din Franta parca”. Însa, pretul real al utilajelor respective este mult mai mic decât cel declarat. Iar acest caz nu este unul singular.

“Modernizarea”, termen impropriu pentru ceea ce face Vuza, este realizata in majoritate second hand. Potrivit informatiilor noastre, una dintre investitiile de la Somes consta si în achizitionarea unei cutii de lansare. În realitate s-a schimbat cutia de lansare existenta cu una veche, adica s-a cumparat cu 145.000 euro de la o fabrica din Portugalia, o cutie de lansare, s-a trimis în Italia, s-a curatat si s-a aplicat eticheta firmei Fereira. Potrivit informatiilor noastre, cutia de lansare este fabricata de firma Valmet Finlanda în anul 1987, iar Vuza sustine ca este noua. Mai mult, cutia este mai lata cu 40 cm decât necesarul, motiv pentru care angajatii au probleme cu acest utilaj întrucât “curge peste tot, dar arata bine, caci este cosmetizata”. Potrivit informatiilor noastre, “vechitura a ajuns la societate la pretul de 1,7 mil euro, în timp ce o cutie de lansare noua costa 2,5 milioane de euro.

Totodata, din seria “modernizarii” mai face parte si un tambur de preluare a hârtiei. În fapt, cel vechi a fost trimis în Italia a beneficiat de aceeasi binecuvântata cosmetizare si a fost reîntors la Somes drept “tambur pick-up nou”. Dupa cum afirma sursele noastre, “S-a trimis în Italia tot la Fereira tamburul de rezerva de la calandru vechi, 17 tone, s-a cumparat un tambur mic de 1,5 tone din Germania care a ajuns la Fereira si s-a întors la Dej un calandru frumos vopsit cu sigla de la Fereira”. În aceeasi ordine de idei, “s-a pus la bobinator un motor si un tambur cumparate de la o societate din Petresti care prin Italia a ajuns la Dej si impreuna cu cutitele noi, cumparate de la o firma Germana – Helios compun bobinatorul la care acum trebuie sa lucreze trei oameni pe tura”, în conditiile în care “înainte de modernizare” lucrau doar doi angajati.

Mai mult, s-a instalat un sistem de control nou de la firma ABB (societatea suedeza implicata în vara acestui an într-un imens scandal legat de mita în care ar fi implicati mai multi fosti demnitari români, de pe vremea guvernarii PSD). Potrivit angajatilor, cu acest sistem de control se lucreaza mai greu decât cu cel vechi. Mai toti angajatii societatii sunt la curent si constienti de faptul ca aceste noi utilaje sunt practic la mâna a doua si ca din punct de vedere calitativ sunt net inferioare celor vechi, existente în fabrica.

Din acest motiv, Vuza încearca din rasputeri sa ascunda totul “sub pres”, iar tacerea angajatilor încearca sa o cumpere cu “premii” (de pâna la 250.000 de lei), pentru a “nu rasufla la presa”. “Totul este spalare de bani sub licenta italiana. În mare cam asta este modernizarea de la noi. Acum conducerea noastra da vina pe firma ABB carora specialistii nostri nu au stiut ce sa le ceara. Cert este ca facem o hârtie mai rea decât înainte si mai putina ca nu putem lucra cu noua cutie de lansare (nu cutie de hartie cum a spus preaînteleptul nostru “conducator Vuza”)”, ne-a declarat sub rezerva anonimatului unul dintre angajatii de la Somes-Dej.

Sub acest aspect ar mai fi de precizat faptul ca toate “modernizarile” de la Somes nu pot fi considerate de mediu, întrucât acestea s-au realizat în mare parte la Sectia Hârtie. Iar hârtia nu este poluator. Poluator mare este celuloza. Totodata, întrucât Somes-Dej este considerat a fi unul dintre cei mai mari poluatori de mediu si este sub stricta monitorizare a institutiilor abilitate, ar fi de spus ca relatia dintre conducerea societatii (gratie fratilor Cornel si Adrian Itu) si Garda de Mediu este una cât se poate de cordiala. Si asta pentru ca sefa Garzii de Mediu, Mihaela Beu, a fost vecina în Dej cu familia Itu.

Alaturi de aceste “modernizari”, un alt motiv care contribuie la dezastrul din societate îl constituie activitatea fratilor Adrian si Cornel Itu, ambii cu roluri bine determinate. Ar fi de precizat faptul ca, în timp ce Adrian Itu este directorul general al Somes-Dej, fratele acestuia, Cornel Itu este liderul PSD Dej si un influent personaj local. Relatia acestora cu societatea este una paguboasa, doar pentru cea din urma parte, dar se pare ca este pe deplin acceptata de Vuza.

Concret, societatea Tiger Somes cumpara din fabrica hârtie cu gramaj mic (produs considerat a fi cel mai scump) la un pret sub cel de fabricatie! (de 350 euro). Deloc accidental, Tiger Somes îi are ca actionari pe cetateanul italian Valentino Fornaroli si pe Adrian Itu. Hârtia cumparata, în conditiile si la pretul mai sus aratate, este vânduta la pretul pietei, potrivit informatiilor noastre, de societatea Tiger Italia, la care în schimb este actionar doar Fornaroli. Astfel, cele doua personaje vând aproximativ 30% din productia de hârtie a combinatului. Câstigul lor fiind mai mult decât deductibil.

Si fratele lui Adrian Itu, Cornel Itu, liderul PSD Dej, sta bine la capitolul relatii comerciale cu combinatul. Cornel Itu este actionar, împreuna cu primarul Dejului, Ioan Ungur, la societatea Mecsom cu sediul în Dej. Mecsom are contracte cu Somes Dej de mai multi ani: de la contracte pentru întretinerea utilajelor, la cele ce vizeaza cumpararea de fier vechi.

În aceeasi ordine de idei, toate lucrarile de constructii mari din combinat sunt realizate cu firma Doremir (a unui anume Selaru) care a lucrat si lucreaza la casa mezinului Mircea Itu si la herghelia de cai a familiei Itu din Urisor. Totodata, Itu Cornel este asociat într-o alta societate cu care introduce lemn în fabrica, cumparat în mare parte de la poarta fabricii.

Potrivit informatiilor noastre, “modernizarile” de la Somes-Dej s-au realizat, sub aspect financiar, si cu ajutorul actualului director al BCR Dej, Ioan Petric (implicat într-o alta afacere cu iz penal relatat recent în paginile BZA). Petric este un apropiat al fratilor Itu si consilier local PSD Dej. Dupa cum vom vedea, Petric s-a dovedit a fi un veritabil sac fara fund pentru interesele lui Vuza. Adica, dupa ce Vuza a trâmbitat ca Somes incheie anul 2004 cu profit de 40 miliarde de lei lei, se da inchiderea la banca cu un profit de 13 miliarde. Potrivit surselor noastre, pentru a “pusca” cu cele afirmate de Vuza, dar si pentru a beneficia de un credit de la BCR, potrivit informatiilor noastre, în aprilie 2005, cu buna stiinta a lui Petric s-a dispus refacerea bilantului contabil, situatie ce a determinat demisia contabilului-sef al combinatului, care nu a acceptat sa fie partas. Potrivit informatiilor noastre, BCR a acordat un credit de 8,160 milioane de euro pentru societatea dejeana, cu scopul modernizarii masinii de hârtie. Asta fara sa se ceara un studiu de fezabilitate pentru suma respectiva.

Numai ca, scopul declarat al creditului a fost deturnat pentru ca imediat dupa încasarea creditului Somes a facut plati de 63 de miliarde de lei (în decurs de o saptamâna) pentru unele societati membre ale grupului SCR.

Contactat telefonic pentru o declaratie oficiala în legatura cu situatia prezentata, Stefan Vuza a refuzat sa aiba un dialog civilizat cu redactorul BZA. Tot ce am putut obtine însa de la Vuza a fost o declaratie în legatura cu creditul contractat de la BCR Dej: “Nu, nu am luat nimc… Nu stiu… Eu, Stefan Vuza, nu am luat nici un credit”.

La fel s-a bâlbâit si directorul BCR, Ioan Petric: “Nu a luat nici un credit (Somes-Dej, n.r.). Nu mai stiu… Somes e de 20 de ani… Nu pot sa va spun acum sunt într-o sedinta, sunati-ma mâine. Aaa, suma de care vorbiti e prea mare… nu am dat atât”.

Iar Cornel Itu s-a disculpat rapid: “Eu am în lucru doar o reparatie la transportor. Mai fac lucrari toamna si primavara când sunt opririle planificate. Însa particip la licitatie, daca le câstig e bine, daca nu…. Însa nu vând lemn pentru Somes. Ma mir, nu stiu de unde aveti informatia asta, nu e adevarat”.

Memoranda Onac”

Articol aparut in Buna ziua, Ardeal

Stimate domnule Stefan Vuza, negati faptul ca vi s-a cerut si publicat opinia, in mod deontologic, vizavi de toate aceste acuzatii extrem de grave?

Stimate domnule Stefan Vuza, negati faptul ca managementul Somes Dej, societate aflata in portofoliul dumneavoastra, este unul de “cumetrie“?

Stimate domnule Stefan Vuza, negati faptul ca in urma unui articol din Buna ziua, Ardeal, ati emis un comunicat nesemnat, cu grave greseli de exprimare, pe care l-ati lipit in diverse locuri in interiorul combinatului ?

Stimate domnule Stefan Vuza, cum va explicati faptul ca specialisti cu experienta din cadrul Somes Dej au parasit societatea de la sosirea dumneavoastra, acuzand grave ilegalitati, nedorind sa fie partasi la acestea?

Stimate domnule Stefan Vuza, negati faptul ca ati “modernizat” Somes Dej cu o cutie de lansare produsa in 1987, pe care ati cosmetizat-o si ati supraevaluat-o in contabilitate, pentru a “da bine” in problema investitiilor de mediu? De ce nu chemati specialistii si un auditor independent (si nu “de casa“) sa confirme daca respectiva cutie de lansare este una noua sau second-hand?

Stimate domnule Stefan Vuza, de ce nu chemati specialistii, inclusiv autoritati ale statului, care sa certifice faptul ca utilajele pe care le-ati adus sunt noi sau sunt doar vechituri second-hand, reconditionate?

Stimate domnule Stefan Vuza, negati faptul ca societatea Somes Dej este capusata constant de fratii Itu, cu care aveti relatii inclusiv familiale? De cand ati preluat societatea, cate contracte au fost incheiate intre Somes Dej si societati la care sunt actionari fratii Itu si rude ale acestora, si care este valoarea acestor contracte? Care este prejudiciul pentru Somes Dej, prin existenta acestor contracte, prejudiciu raportat la invetitiile pe care vi le-ati asumat si nu le-ati realizat pentru ca s-au scurs permanent fonduri din Somes Dej catre apropiati ai dumneavoastra?

Stimate domnule Stefan Vuza, negati faptul ca ati depus garantii supraevaluate la creditele luate de la BCR Dej, fapt ce constituie infractiune?

Stimate domnule Stefan Vuza, cum puteti demonstra faptul ca nu ati deturnat de la destinatia initiala fondurile atrase prin credite de la BCR Dej?

Stimata conducere a DNA, de ce nu monitorizati activitatea infractionala a numitului Stefan Vuza?

Stimata conducere a DNA, apreciati faptul ca supraevaluarea unor “investitii” cu utilaje second hand, falsificarea bilanturilor contabile, deturnarea fondurilor din credite bancare de la destinatia lor initiala, pasuirea de la realizarea unor investitii de mediu asumate si mascarea acestora sub umbrela unor investitii mascate, datorita unor relatii personale la nivelul Garzii de Mediu – toate acestea, nu reprezinta infractiuni? De ce nu v-ati sesizat din suita de articole de presa, fata de aceste acuzatii extrem de grave?

Stimate domnule presedinte Traian Basescu, cat de grava trebuie sa fie activitatea infractionala a numitului Stefan Vuza, pentru a nu-l mai premia la diverse receptii?

Stimate domnule presedinte Traian Basescu, puteti confirma public faptul ca Stefan Vuza nu este decat un interpus al unor personaje din serviciile secrete? Cum va explicati faptul ca institutiile statului i-au netezit in permanenta drumul catre preluarea unor mari societati de stat, falimentate cu premeditare initial, pentru ca dl. Vuza doar asa a dorit sa investeasca, fara a achita datoriile catre stat (de altfel a facut si declaratii publice in acest sens)?

Stimate domnule presedinte Traian Basescu, acesta este modelul de capitalist pe care il propune Romania Uniunii Europene, un capitalist caruia statul i-a facut in cativa ani cadouri de peste 100 de milioane de euro, prin stergeri de datorii si penalitati?