Dupa 10 zile de la arestarile din cazul GAZETA, se cerea justificata mediatic actiunea procurorilor de punere sub sechestru a bunurilor celor arestati. Mihai Soica raspunde prezent si asterne ceea ce doreau procurorii in Evenimentul Zilei, organul oficial al DIICOT.
Titlul, „Sechestru pe averea mafiei pixurilor” sugereaza destul de limpede ca Soica prost nu e, dar canalie fara urma de indoiala.
Utilizeaza, inca din titlu termeni fara acoperire in realitate. Unul la nivel semantic – „avere” (in loc de „bunuri„) cu sensul de „bogatie„, la care se adauga expresia inventata de el si promovata ulterior cu sarg, doar – doar va ramane stampila aceasta pe creierii cititorilor EVZ – „mafia pixurilor„. Fara ghilimele. Inca din titlu, datorita lui Soica, procurorii DIICOT merita o statuie, nu-i asa?
Sa insiram asadar minciunile si manipularile din bulina rosie a presei romanesti, publicatia cu cea mai erodata credibilitate.
„Surse judiciare au declarat ieri, pentru „Evenimentul zilei”, ca doi dintre cei cinci directori arestati, respectiv Liviu Man si Ioan Otel, au averi considerabile.” Sursele judiciare reprezinta acel fir scurt de comunicare intre Mihai Soica si prietenul sau Mircea Hrudei, unul din procurorii care instrumenteaza cazul GAZETA. Exact, nu este nici o problema in a furniza, ca procuror, informatii unei parti a presei, in faza de instrumentare a dosarului. Ilegalitatea crasa nu se aplica in acest caz, pentru ca trebuie fabricati niste vinovati in laboratoarele DIICOT, inclusiv cu sprijinul amicilor din presa. Socant este faptul ca tocmai aceste „surse judiciare” canalizeaza minciunile catre opinia publica, pentru a le utiliza ulterior in argumentarea mentinerii in arest a celor inchisi!!! Dovada se afla in acest articol!!!
Mihai Soica foloseste expresia de „averi considerabile„, cu unicul scop de a crea in opinia publica imaginea unora care „s-au imbogatit” „pe spinarea poporului„. Nu face nici cel mai mic efort de a arata concret care sunt aceste averi considerabile si, mai ales, modul in care au fost dobandite, daca exista. Vorbeste de locuintele lui Liviu Man, dar nu aminteste faptul ca sunt dobandite ori ca urmare a unei mosteniri de familie (una), ori dobandite prin contractarea de credit imobiliar (una). Perfect legale ambele situatii, si fara nici o legatura cu activitatea la publicatii a lui Liviu Man. Dar misiunea lui Soica nu era de a reda adevarul, ci de a manipula. Fata de Ioan Otel, Soica afirma ca „are in proprietate mai multe case si apartamente„, iarasi fara a prezenta nici o dovada. Stia ca minte, de asta si expresia este la modul general, dar cum si Otel trebuia demonizat, nu contau minciunile, importanta era marimea lor.
Cretinismul jurnalistic al lui Mihai Soica, acceptat cu deschidere de Evenimentul Zilei, organ oficial al DIICOT, apare in cuvintele „locuintele lui … Dorel Vidican si Anca Cocut au fost puse sub sechestru judiciar„. Care trebuie sa fie gradul de cretinism logic ca sa scrii si sa accepti spre publicare asa ceva, in conditiile in care nici Dorel Vidican, nici Anca Cocut nu au locuinte (stau in chirie sau la socri)? Cat de gros trebuie sa-ti fie obrazul pentru a minti la un asemenea nivel?
Nimic nu este prea mult, pentru a minti si a manipula in acest caz. Se accepta totul, conditia este sa se minta si sa se manipuleze la scara mare, nu pe mize mici.
Mihai Soica, de ce ai mintit cu buna stiinta asupra bunurilor pe care le-ar poseda cei arestati? Trebuia creata in opinia publica impresia ca arestatii s-au „imbogatit” in urma „santajului„?
Misiunea ta, in cazul acestui articol, a fost sa inventezi „averi” pentru cei arestati si sa-i condamni inca o data, ca „mafie a pixurilor„?
Stimata conducere a Evenimentului Zilei, organ oficial al DIICOT, care a fost pretul pentru publicarea in acest ziar, in mod constant, metodic, in momente cheie, a unor minciuni si dezinformari, in ceea ce priveste cazul GAZETA? Este o practica normala aceasta? Cum va simtiti in postura de organ oficial al DIICOT, chestiune absolut demonstrata prin suita de minciuni si dezinformari pe care le publicati, directionate („surse judiciare„) cu unic scop de a servi interesele grupului Mircea Hrudei, Daciana Deritei, Mihai Soica?
Stimata doamna ministru Monica Macovei, stimate domnule presedinte Traian Basescu, acest material vorbeste de mai multe ori de „surse judiciare„, care sustin minciuni. Este normal ca, in faza de instrumentare a dosarului, „surse judiciare” sa directioneze controlat catre o parte a presei informatii mincinoase, delatiuni, denigrari, pentru a fi creata in opinia publica prezumtia de vinovatie la adresa acuzatilor? Este legala aceasta practica in Romania anului 2007, integrata in Uniunea Europeana? Cum credeti ca va aprecia CEDO acest model de lucru al subordonatilor dumneavoastra? Cine credeti ca va raspunde si va plati: dumneavoastra, subordonatii dumneavoastra sau legile, pe care le sodomizati numai si numai in prime-time?